Antreprenoriat în industria talentelor

Cu toate că au deja un business într-un domeniu total diferit (curăţătoria ecologică Blue Lagoon Clean), ca pasionaţi de artă, antreprenorii Vlad Elias şi Cristina Tarasevici au ales să dedice şi acesteia o parte din timpul şi resursele financiare de care dispun. Recent, au pus bazele galeriei de artă online englehARdT collection, cu o investiţie operaţională de 10.000 de euro şi investiţii în opere de artă, efectuate pe parcursul ultimilor 15 ani, care depăşesc 100.000 de euro. „Galeria englehARdT collection s-a născut din pasiunea pentru artă şi în general pentru frumos”, spune Vlad Elias, cofondator. Potrivit lui, galeria se axează pe trei piloni de dezvoltare, primul fiind patrimoniul expoziţional, care nu este scos la vânzare şi al cărui rol este de a promova şi informa publicul despre valorile româneşti autentice, în materie de artă. Al doilea pilon este cel de vânzare propriu-zisă, unde antreprenorii au deja conturate două categorii de artişti care expun: cei foarte tineri, aflaţi la început de drum şi cărora le pun la dispoziţie o platformă online pe care să se poată exprimă şi ajunge la public, categorie pe care au denumit-o „Capsula de artă”, şi a două categorie, în care pun la dispoziţia pasionaţilor de artă şi nu numai, opere ale pictorilor contemporani consacraţi. Al treilea pilon de dezvoltare este cel investiţional, în care sunt expuse opere de artă cu randament mare, segment dedicat mai mult investitorilor în artă. Ideea galeriei povesteşte că a plecat de la propria colecţie de ară, de la nevoia de a promova valorile româneşti autentice ca alternativă la ce este promovat şi considerat „main-stream” în zilele noastre, dar şi de la un sentiment puternic că românii sunt pregătiţi şi îşi doresc să investească în cultură şi educaţie. „Poate fi considerat un pariu riscant, dar noi avem încredere că este un moment oportun pentru a investi şi promova cultura românească.” Vlad Elias spune că, ţinând cont de structura galeriei englehARdt collection, publicul ţintă este unul vast. „Pentru iubitorii de artă, avem Patrimoniul expoziţional unde au acces la lucrări care altfel nu ar fi expuse publicului. Pentru cei nou iniţiaţi avem proiectul Capsula de artă, unde preţurile de achiziţie pentru o lucrare variază între 300 şi maxim 2.000 de lei, pentru lucrări originale, de calitate, lucrate pe pânză cu şasiu din lemn, tehnică ulei pe pânză sau tehnici mixte. Iar pentru pasionaţii de artă şi colecţionari, am pregătit zona de pictori contemporani consacraţi, de unde îşi pot alege lucrările favorite.”

Printre artiştii expuşi în cadrul Patrimoniului expoziţional antreprenorul îl menţionează pe Bogdan Mihai Radu, cu o un superb tablou intitulat «Fantoma din bibliotecă», amintind totodată de lucrarea „Femeie îmbăindu-se”, ce poartă semnătură lui Nicolae Tonitza, de o lucrare rară semnată de Ştefan Luchian – „Proiectul picturii Bisericii Amzei, dar şi de lucrarea lui Lucian Grigorescu, „Interior din atelierul artistului”. Din cadrul portofoliului expoziţional mai fac parte lucrări semnate de Lucian Liciu, Ţia Peltz, Dumitru Macovei şi Eugen Raportoru. „În cadrul Capsulei de artă – Volumul I, suntem extrem de mândri de colaborarea cu Liceul Tonitza în care avem 30 de lucrări semnate de patru dintre cei mai buni elevi ai liceului, dar şi o colaborare cu Giulia Mara Gaga, o artistă talentată aflată la început de drum. La capitolul pictori contemporani consacraţi, expunem spre vânzare nouă lucrări ale pictorului Mihai Noroc.” Obiectivele pe termen scurt şi mediu ale fondatorilor ţin de întregirea patrimoniului expoziţional, astfel încât să deţină cel puţin o lucrare semnată de fiecare pictor reprezentativ pentru arta românească. „Pentru proiectul Capsula de artă ne dorim să extindem parteneriatele cu tinerii artişti aflaţi la început de drum, la nivel naţional, şi astfel proiectul să capete reprezentativitate. Iar obiectivele pentru segmentul investiţional ţin de a oferi lucrări cu randament mare, semnate de pictori români celebri.” Potrivit lui Vlad Elias, apetitul românilor pentru artă este în creştere în ultimii ani, iar sfera de interes este diferită în funcţie de etapa de dezvoltare a fiecăruia în materie de artă. Cei tineri, exemplifică el, sunt mai mult atraşi de digital, NFT-urile fiind preferate „ca formă de artă digitală dacă îi putem spune aşa”, cei care acum îşi conturează preferinţele în artă, dar şi bugetele alocate, sunt atraşi mai mult de artă contemporană, în timp ce pasionaţii şi investitorii sunt atraşi de opere de calitate, indiferent dacă vorbim despre clasic, contemporan şi mai nou, digital. „Dacă ne referim la segmentul sub 35 de ani, aceştia sunt mai mult atraşi de arta digitală, aspect pe care îl considerăm pozitiv deoarece am observat o migrare a interesului de la digital la clasic, dar şi invers. În orice caz, atât timp cât discutăm despre artă, în orice formă, digitală sau clasică, discutăm despre un beneficiu adus societăţii româneşti în ansamblul ei.”

Antreprenorul susţine că lucrările bine alese pot aduce randamente anuale şi de 20%, iar ca o medie, în ultimii câţiva ani „putem spune că arta, referindu-ne la pictori români consacraţi, generează un randament mediu de 10%”.

Articolul integral pe Businessmagazin.ro