Interior din atelierul artistului, ( sfarsitul anilor ’20 )
Lucian Grigorescu ( 1894-1965 )

Dimensiune: 38 cm x 46.5 cm
Tehnica: Ulei pe panza
Semnatura: semnat stanga jos, cu gri, ”L. Grigorescu”

Pret: verifica pretul in Investitii

Prezenta lucrare in presa: BUSINESSMAGAZIN.RO, BUSINESSMAGAZIN.RO, NEWMONEY.RO, ZF.RO

Pret mediu in licitatie: 5.500 EUR

Performanta lucrare in licitatia anterioara: in evaluarea medie

Cel mai scump tablou vandut: 290.000 EUR ( In iatac )

Despre artist:

„Dobrogea, cu peisajul ei atat de sobru, cu dealurile ei de sud, m-a urmarit pretutindeni. Oranjul din tablourile mele e un rezultat al nevoii de a ajunge la o nuanta interesanta a rosului dobrogean. As putea afirma ca am purtat in suflet culoarea ei luminoasa, dar sobra, poezia frustrata a stepei pontice“ – Lucian Grigorescu despre Medgidia, orasul sau natal

S-a nascut la 1 februarie 1894, la Medgidia, jud. Constanta. A fost al doilea fiu al familiei, tatal sau fiind Teodor Grigorescu Jitianu, inginer agronom – ce studiase la Livorno, iar la Harsova isi va pune in aplicare cunostintele acumulate in anii de studii – , iar mama sa, Corteza, era fiica unui judecator din Braila.

Lucian a urmat scoala primara in Medgidia, iar liceul la Constanta, apoi la Gimnaziul particular „Principatele Unite” din Braila si, ulterior, la Bucuresti.

Intre anii 1912-1915, va studia pictura cu George Demetrescu Mirea, Fritz Storck si Gabriel Popescu, la Academia de Belle Arte din Bucuresti.

Va participa la Primul Razboi Mondial, pe fronturile din Dobrogea si Moldova, ca artilerist, fiind ranit in timpul luptelor. Familia sa se va refugia apoi la Iasi.

Dupa intreruperea cauzata de razboi, reia, la Iasi, studiile in anii 1918-1920. Aici va fi insotit de tanara sa sotie, pictorita Otilia Maria Nichiforescu.

In aceasta perioada incepe o lunga si trainica prietenie cu Mihai Ralea – eseist, filosof, psiholog, sociolog si diplomat, iar dupa razboi pleaca cu sotia sa la studii in Italia, unde este luat in grija sculptorului Ettore Ferrari, care era legat de Romania, dupa ce realizase opere precum statuia lui Ovidius Publius Naso de la Constanta si statuia voievodului Mihai Viteazul din Bucuresti.

Intre anii 1921-1923, va studia, asadar, la Roma, va ramane impresionat de Italia, dar pictura clasica a acestei tari va ramane dificil de inteles dintr-o data, considerand ca „pentru a o intelege, trebuie sa fii pregatit, sa evoluezi si sa te cultivi neincetat”.

Apoi, in 1924, isi cauta desavarsirea profesionala la Paris, la atelierele de la „Grande Chaumière” si „Académie Ranson” si in atelierul lui Roger Bissière. Va fi influentat in creatia sa de Paul Cézanne, pictor francez, considerat cel mai mare innoitor al picturii de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Intre anii 1927-1939, se va stabili in sudul Frantei, la Cassis sur Mer, unde gaseste conditii prielnice pentru activitatea sa artistica: lumina intensa si culorile mereu vii ale regiunii situate intre Marsilia si Toulon.

Grigorescu a nutrit o dragoste aparte si pentru Balcic, a carui frumusete a redat-o in cateva panze. Unul dintre prietenii sai de aici, Octavian Mosescu, primar al localitatii din sudul Dobrogei, ii va oferi in anul 1931, in schimbul unei picturi pe care o dona muzeului local, un teren situat deasupra plajei. Insa Grigorescu nu va pastra multa vreme acest activ, cu banii obtinuti pe acest teren evadand din nou la Cassis sur Mer, locul favorit pentru creatie.

In 1948, Lucian Grigorescu a fost ales membru corespondent al Academiei Romane.

A fost prezent, pentru o perioada si la Ramnicu Sarat, in anii 1959 – 1960, fiind consilier pe probleme artistice al Casei Raionale de Cultura, nou infiintata la acea vreme.

A murit la 28 octombrie 1965, la Bucuresti, la varsta de 71 de ani, in urma unei boli incurabile.

Lucian Grigorescu a fost considerat un pictor al naturii, inclusiv al naturii umane, un pictor postimpresionist si cel mai latin dintre pictorii romani.

Expozitii

Participa la saloanele oficiale din Romania, la expozitii organizate de „Tinerimea Artistica”, „Grupul nostru”, „Arta” etc.

In 1916 va deschide la Iasi prima expozitie personala, in sala revistei „Omul liber”, iar in 1920, va expune 40 de lucrari, la „Maison d’Art”, manifestand „un temperament si o vigurozitate originala”.

Se intoarce in tara in 1921 si participa la deschiderea asociatiei artistice „Salonul de toamna”.

In anul 1937 va expune la Paris in cadrul Expozitiei Universale, iar in 1938 va expune 85 de panze la sala „Dalles” din Bucuresti, eforturile sale fiind admirate de un public numeros si apreciate de critici.

Tot in anul 1938, a fost invitat sa participe la Bienala de la Venetia.

De asemenea, deschide expozitii in mari orase ale lumii: Roma, Berlin, München, Budapesta, Moscova, Atena, Cairo, Dresda, Helsinki.

Lucrari importante

Portretul „Arlechinul” este considerat una dintre cele mai semificative opere ale lui Lucian Grigorescu, fiind gazduita, in momentul de fata, la Muzeul Zambaccian din Bucuresti, infiintat de un alt  constantean, colectionarul de arta Krikor H. Zambaccian.

De asemenea printre operele sale importante se mai afla: „Peisaj cu biserica rosie”, „Dealul alb”, „Cafeneaua lui Mamut”, „Ulita dobrogeana”, etc.

O serie de lucrari care poarta semnatura sa sunt expuse la Muzeul de Arta al Romaniei, Muzeul Brukenthal din Sibiu, la Muzeele de arta din Constanta si Ploiesti si la Muzeul Municipal Ramnicu Sarat.

Premii

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane, pictorului Lucian Grigorescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populara Romana „pentru merite deosebite in activitatea desfasurata in domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice si cinematografiei”.

Este, de asemenea, Maestru Emerit al Artei si Laureat al Premiului de Stat.

Postume

Incepand cu anul 1991, Muzeul de arta din Medgidia – care expune o parte dintre lucrarile sale – ii poarta numele.

Din anul 1994, o scoala din municipiu ii poarta de asemenea numele.

Casa de cultura a sindicatelor si o fundatie culturala poarta si ele numele lui Lucian Grigorescu, la fel ca o strada din nordul orasului.

Incepand cu anul 2004, Primaria municipiului Medgidia organizeaza Tabara internationala de pictura Lucian Grigorescu, fiind, timp de doua saptamani, in perioada verii, locul de intalnire al artistilor din tara si strainatate, care reflecta in tablourile lor, inspiratia creatiei marelui artist.

La 1 februarie 2012, de ziua nasterii maestrului, s-a deschis Muzeul Virtual de Arte Plastice Lucian Grigorescu, titulatura sub care sunt prezentate activitatile artistice de la Tabara Internationala de Pictura Lucian Grigorescu de la Medgidia.

Cota de piata

In anul 2018, lucrarea sa in ulei pe panza ”Natura statica cu fructe”, a fost adjudecata in cadrul unei licitatii, cu suma de 3750 euro. In acelasi an, „Peisaj din Martigues”, realizata in 1932, in guasa pe hartie lipita pe carton, estimata la un pret cuprins intre 2500 si 4500 euro a ramas neadjudecata.

O alta lucrare a sa, „Interior din atelierul artistului”, realizata in ulei pe carton subtire, a fost cumparata la o licitatie de arta din 21 iulie 2021, pentru suma de 1000 de euro.

Pe piata de arta se afla la vanzare o lucrare semnata Lucian Grigorescu, „Peisaj industrial”, cotata la un pret intre 500 si 700 de euro.

Mai multe obiecte de arta in Patrimoniul expozitional